Etapa de reintroducere a alimentelor

Acest material despre etapa de reintroducere a alimentelor la care au fost tratate intoleranțele este continuarea celui despre desensibilizarea bioelectromagnetică, pe care îl puteți citi aici.

Etapa de reintroducere a alimentelor

În urma unei desensibilizări biofizice efectuate cu succes, la evaluare nu se mai detectează intoleranțe. Acesta este momentul în care pot fi reintroduse alimentele la care au existat intoleranțe, conform sfaturilor specialistului curant.

Posibile reacții provocate de o reintroducere a alimentelor

Există posibilitatea să apară ușoare reacții la anumite alimente în momentul în care se produce un nou contact cu acestea. În astfel de cazuri este vorba de reacții de suprasolicitare dintre cele mai diverse, caracterizate de faptul că apar numai la primul contact, pentru ca, la un consum ulterior, fie să nu mai apară deloc, fie să se producă la o intensitate foarte redusă.

Asemenea reacții se pot manifesta sub forma unor ușoare erupții cutanate, de exemplu, în jurul gurii (perioral), în zona fesieră sau pe corp. Nu se pot exclude nici unele modificări de scurtă durată ale scaunului. De cele mai multe ori, scaunul este mai moale decât de obicei și persoana în cauză acuză o balonare mai intensă. Și somnul poate fi mai agitat în ziua în care se reintroduc alimentele respective. De asemenea, se mai poate instala și o ușoară constipație.

Care este cauza eventualelor reacții la reintroducerea alimentelor?

În majoritatea cazurilor cauza este reprezentată de o suprasolicitare a funcției digestive.

Spre exemplu, bebelușii pot reacționa cu iritații fesiere și la acizii din fructe sau la condimente, fără a suferi de vreo alergie. Aproape toți bebelușii prezintă o malabsorbție temporară a fructozei până la o anumită maturizare a tractului gastrointestinal și a funcțiilor digestive.

Antrenând digestia printr-o mai mare varietate a alimentelor, se obține în mod normal și o mai bună capacitate digestivă. De asemenea, se îmbunătățește cantitativ și calitativ flora intestinală.

Se poate ilustra acest aspect spunând că diferitele tulpini de bacterii ajută la digestia diferitelor tipuri de alimente, astfel că o mai mare diversitate a florei intestinale are efecte benefice. Se stimulează în același mod și dezvoltarea unei mai bune toleranțe față de alimente.

Ce trebuie să facem în cazul în care constatăm reacții apărute în urma reintroducerii anumitor alimente?

Eventualele reacții la reintroducerea unor alimente trebuie documentate cu mare precizie pentru a facilita identificarea cauzelor. În această fază se recomandă să se noteze exact ce alimente și în ce cantitate se ingerează în fiecare moment al zilei.

În cazul în care reacțiile se intensifică și se manifestă cu fiecare ocazie, alimentele respective nu ar mai trebui consumate timp de minim 3 săptămâni. Abia apoi se poate întreprinde o nouă tentativă.

Schemă exemplificativă a etapei de reintroducere a alimentelor

Alimentele pot fi reintroduse conform schemei următoare: în prima zi se adaugă în alimentație doar o cantitate mică din noul aliment. Se crește cantitatea în următoarele două zile, după care, în ziua a patra, se exclude din nou alimentul respectiv și se introduce un altul. Ziua respectivă devine astfel prima zi pentru acest nou aliment.

Se procedează în același mod cu 10 alimente, după care se adaugă din nou primul aliment. Dacă acesta este bine tolerat timp de trei zile consecutiv, poate fi menținut în alimentație.

Similar, se introduc în regimul alimentar și celelalte alimente, rând pe rând.

Ulterior, se începe cu adăugarea următoarelor 10 alimente, testându-l pe fiecare dintre acestea timp de trei zile. În cea de-a patra zi, în absența oricăror reacții adverse notabile, se poate trece la următorul aliment.

Cum utilizăm această schemă de reintroducere a alimentelor?

Schema poate fi folosită până la atingerea obiectivului în ceea ce privește regimul alimentar. Acest procedeu și-a demonstrat eficiența mai ales în cazul copiilor mici cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani.

Deoarece copiii atât de mici reacționează cu o mai mare sensibilitate, se recomandă ca primele alimente introduse în cursul diversificării să fie cele cu potențialul alergenic cel mai scăzut, iar alimentele să fie adăugate într-un ritm mai lent în alimentație (după includerea altor nouă).

Alimentele cu potențial alergenic crescut pot fi introduse abia ulterior, conform aceleiași scheme.

Organismul copiilor mai mari este de regulă mai stabil, astfel încât, în cazul acestora, noul aliment poate fi introdus în regimul alimentar permanent deja după primele șapte produse nou incluse, iar la adulți acest lucru se poate realiza deja după primele cinci alimente nou adăugate.

Se mai recomandă, de asemenea, să nu se consume în fiecare zi aceleași alimente, întotdeauna fiind benefică o anumită rotație în ceea ce privește structura hranei.

Spre exemplificare, este mai puțin probabil să se producă o suprasolicitare a sistemului imunitar sau a celui digestiv atunci când nu se consumă zilnic produse pe bază de grâu, drojdie, lactate ori anumite tipuri de fructe și legume.

În acest context, ar trebui reconsiderat și extins, într-un sens creativ, întregul concept al alimentelor de bază. De asemenea, ne-am putea propune să ne schimbăm complet regimul alimentar la fiecare trei zile.

IMPORTANT DE REȚINUT

• Trebuie redusă cantitatea de zahăr din alimentație, orice consum crescut de zahăr prezentând numai dezavantaje. Acesta pune probleme mai ales prin dezechilibrele pe care le produce florei intestinale și prin riscul colonizării mucoasei intestinale cu Candida, ambele aspecte fiind importanți factori favorizanți pentru declanșarea alergiilor. Frecvent, chiar aceasta este cauza recidivelor unei dermatite atopice. Problematic este, în acest context, și un consum zilnic de miere, sirop de arțar, sirop de agave sau alte produse naturale care conțin zahăr. Consumat ocazional, de pildă o dată pe săptămână, zahărul în cantitate mai mare nu dăunează în mod automat. Totuși, cea mai bună soluție rămâne evitarea sa, pe cât posibil.
• Nu trebuie consumate zilnic nici alimentele cu un potențial alergenic crescut, cum ar fi soia, merele și fructele nucifere. Pauzele de consum ajută în prevenția unei noi sensibilizări alergice. În situația în care mai persistă alergii la polen, în sezonul polenului vor trebui evitate alimentele cauzatoare de reactivități alergice încrucișate. Și în cazul alergiilor la polen pot fi efectuate cu succes tratamente biofizice de desensibilizare, și anume, în perioadele din an în care nu este prezent alergenul constituit de polen. Se recomandă o bună planificare a acestor tratamente. Trebuie tratate mai întâi toate alergiile alimentare cunoscute și abia ulterior alergiile la polen. Putem afirma, din experiență, că rezultatele sunt superioare la o astfel de planificare.

Care este obiectivul tratamentului bioelectromagnetic de la Transilvania Healing Centre?

Obiectivul nostru îl reprezintă o alimentație cât mai variată pentru fiecare dintre pacienții noștri, pentru a se putea asigura cel mai bun aport de nutrienți și vitamine din alimentația naturală, nu din suplimente artificiale.

Programați acum o consultație și faceți primul pas către o viață mai sănătoasă.