Microbii reprezintă cea mai extinsă formă de viață de pe planetă. În corpul fiecărui individ există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depășește de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste vietăți microscopice creează un ecosistem, sub numele de „microbiom”, iar simbioza acestora cu celulele umane dă naștere unui „super-organism”.
Termenul de „microbiom” a fost elaborat de Joshua Lederberg (expert în biologie moleculară), pentru a desemna totalitatea microbilor și a tot ceea ce ține de ei, inclusiv interacțiunea lor. În 1958, Lederberg a obținut cea mai importantă distincție în domeniul medicinei la doar 33 de ani, în cadrul Premiului Nobel.
Bacterii încă din prima zi de viață
Bacteriile ce formează microbiomul colonizează tractul nostru digestiv încă din primele 24 de ore de la naștere și se stabilizează în jurul vârstei de doi ani. Are o importanță majoră toată viața, precum un organ.
Microbiomul variază de la naștere: oamenii de știință au descoperit o diferență majoră între bebelușii născuți natural și cei prin cezariană:
- Cei născuți în mod natural, sunt acoperiți cu microbii existenți în canalul nașterii;
- Cei ce vin pe lume prin operație cezariană sunt acoperiți de microbii care există în mod normal pe pielea adulților.
Specialiștii estimează că, dintre miile de miliarde de microbi ce trăiesc în corpul nostru, cei mai mulți dintre ei trăiesc în intestine, iar distrugerea lor poate avea consecințe grave precum obezitatea sau dezvoltarea de afecțiuni ale colonului.
Relația noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică: în schimbul hranei, ele ne ajută să digerăm alimentele, să producem vitaminele de care avem nevoie și să ne întărim sistemul imunitar. Pentru a trăi în bună înțelegere cu microbiomul nostru, sistemul imunitar trebuie să tolereze mii de specii de bacterii inofensive. De ce? Acest tip de bacterii joacă un rol important în lupta împotriva agenților patogeni – bacteriile „rele”. Astfel, cunoscând microbii care trăiesc în corpul nostru, oamenii de știință speră să poată oferi tuturor o viață mai bună prin diete personalizate, diagnosticarea mai rapidă a afecțiunilor și tratamentul personalizat al acestora.
De ce sunt esențiali microbii din noi
Numeroase cercetări realizate în ultimii ani au arătat că dereglarea microbiomului poate avea repercusiuni asupra sănătății umane, printre acestea numărându-se alergiile, eczemele, astmul și obezitatea.
În ultimele decenii, s-a observat că în zonele puternic industrializate ale planetei numărul pacienților cu alergii a crescut într-un ritm alert. După timp îndelungat de studiu, cercetătorii au ajuns la concluzia că „obsesia curățeniei” este principala cauză. Adică, creșterea masivă a bolilor alergice în societățile industriale este legată de dispariția microorganismelor care populează corpul uman. Conform unui studiu realizat de specialiști în microbiologie și imunologie din cadrul Stanford School of Medicine, persoanele care au în organism bacteria Helicobacter pylori prezintă un risc mai mic de a suferi de astm, rinită alergică sau alergii ale pielii, în comparație cu celelalte.
Doi cercetători americani din Washington, au efectuat câteva experimente pe șoareci care au avut rezultate interesante. Au descoperit că șoarecii de laborator predispuși genetic spre obezitate au în flora intestinală bacterii care absorb mai multe nutrimente din hrană decât ceilalți șoareci din cușcă. Același lucru a fost observat în cazul oamenilor. Cei doi cercetători au monitorizat 12 voluntari obezi timp de un an, perioadă în care aceștia au urmat o cură de slăbire. Pe măsură ce voluntarii au slăbit, structura bacteriană din intestinele acestora s-a modificat.
Așadar, putem spune că omul se aseamănă cu ecosistemul unei păduri. El depinde practic de prezența a numeroase creaturi care, prin diversitatea lor, mențin un echilibru al întregului sistem.
Cele 3 enterotipuri ale oamenilor
Recent, un proiect european a descoperit faptul că oamenii se deosebesc nu doar prin aspectul fizic, sau rezistența sistemului imunitar, dar și prin bacteriile ce trăiesc prin ei. Oamenii de știință au descoperit că există 3 tipuri de populații microbiene, fiecare om aparținând unuia dintre acestea. Enterotipurile nu au legătură cu vârsta, sexul, naționalitatea sau dieta persoanelor.
Cele 3 enterotipuri au primit numele grupului microbian dominant: Bacteroides, Prevotella și Ruminococcus.
Microbii de tip Bacteroides sunt mai eficienți în descompunerea carbohidraților, iar cei încadrați aici sunt predispuși problemelor de greutate. Bacteriile de tip Prevotella descompun mucusul din intestin, iar Ruminococcus facilitează absorbția zahărului, ceea ce poate favoriza creșterea în greutate.
”Persoanele ce aparțin enterotipului Bacteroides au un mediu intestinal mai bun la sintetizarea vitaminelor B2, B5, C și H, iar cei ce aparțin enterotipului Prevotella prezintă mai multe bacterii eficiente în sintetizarea vitaminei B1 și a acidului folic.”, spun studiile.
O altă cercetare efectuată de Oluf Pedersen, specialist în genetică moleculară la Centrul de Diabet Steno din Gentofte, Danemarca, a arătat că persoanele obeze sau cele care sufereau de afecțiuni metabolice aparțineau de obicei enterotipului Bacteroides. În 90% din cazuri se poate deduce dacă o persoană este obeză sau nu, analizând doar microbiomul acesteia. Analiza microbiomului permite medicilor să estimeze dacă un pacient urmează să sufere de diabet, înmulțirea microbilor din grupul Bacteroides fiind un reper extraordinar.
Descoperirea enterotipurilor – un pas în plus spre medicina personalizată
Oamenii de știință cred că descoperirea enterotipurilor va duce la transformarea medicinei, așa cum s-a întâmplat în cazul grupelor sanguine. Ei presupun faptul că enterotipurile vor juca un rol important și în descoperirea unor tratamente alternative la antibiotice, mai ales pentru bacteriile care au devenit rezistente. Astfel, în loc să încerce să elimine toate bacteriile din intestin, inclusiv pe cele nocive, doctorii vor putea să ajute bacteriile utile, pentru a restabili echilibrul. Cu timpul, enterotipurile vor facilita dezvoltarea medicinei personalizate, în care fiecare pacient va beneficia de un tratament conceput în funcție de nevoile proprii, identificate pe baza microbiomului său.
Cercetările asupra microbiomului se află încă într-o fază incipientă, însă doctorii speră să obțină o mai bună înțelegere a acestuia, ca să îl transforme într-un aliat împotriva bolii. Așadar, bacteriile care trăiesc în noi vor juca un rol esențial în asigurarea sănătății noastre, pe măsură ce oamenii de știință vor ajunge să le înțeleagă mai bine.