Intoleranța la gluten reprezintă un termen general care cuprinde mai multe afecțiuni exprimate fiecare prin același tipar: organismul nu tolerează glutenul prezent în grâu, orz și secară.
În această sferă sunt incluse:
- boala celiacă;
- sensibilitatea la gluten;
- alergia la gluten.
Deși foarte multe publicații fac referire la ‘’intoleranța la gluten’’ și ‘’sensibilitatea la gluten’’ ca fiind aceeași entitate, acestea sunt afecțiuni diferite, ambele având simptome similare, dar mecanisme imune și evoluție diferite.
În cazul persoanelor care suferă de boala celiacă, glutenul determină sistemul imunitar să-și atace propriile țesuturi, în special vilozitățile de la nivelul mucoasei intestinului subțire (niște protruzii fine care au forma unor degete). Rezultatul este o inflamație persistentă care, cu timpul, va produce leziuni la acest nivel. În acest caz, procesul inflamator este de cele mai multe ori generat de o reacție imună față de o anumită proteină din cereale, denumită gliadină. Cu toate acestea, intoleranța la gluten poate fi generată de o altă proteină care se găsește în cereală.
În cazul persoanelor care suferă de intoleranța la gluten, sistemul imunitar atacă glutenul, pe care îl consideră un invadator, prin inflamarea țesuturilor din interiorul și exteriorul tractului digestiv.
O altă afecțiune care poate fi confundată cu intoleranta la gluten este alergia la gluten, aceasta din urmă fiind declanșată tot de către o proteină din cereale. Mecanismul imunologic este, însă, diferit, fiind o reacție rapidă mediată de anticorpii de tip IgE.
Care ar putea fi factorii predispozanți pentru boala celiacă?
Apariția acestei afecțiuni a fost corelată cu două categorii de factori de risc:
- Predispoziția genetică.
Persoanele la risc să dezvolte boala celiacă sunt cele care au rude de gradul 1 (părinți, frați/surori, fiu/fiică) afectate de această patologie. De asemenea, cei care au o patologie autoimună sau haplotipul HLA DQ2/DQ8 sunt predispuși să dezvolte boala celiacă.
Factori de mediu:
- Infecții: virale (Rotavirus, Reovirus), fungice, bacteriene;
- GMO: Monsanto’s MON 7180;
- Poluanți:
- chimicale;
- insecticide;
- pesticide (Glifosat);
- metale grele –pot genera inflamație la nivelul mucoasei intestinale, crescând riscul de reacții imune față de proteinele alergenice.
Care sunt simptomele?
Simptomele sunt nespecifice, adică ele pot fi prezente și în alte afecțiuni, motiv pentru care boala poate să treacă mulți ani până să fie diagnosticată. Cele mai frecvente constau în oboseala cronică, balonări și dureri abdominale, diaree cronică, materii fecale cu miros puternic, flatulență și apetit scăzut.
Alte simptome prezente pot fi localizate la nivelul oaselor, mușchilor și pielii precum: dureri articulare, crampe musculare, edeme, erupții cutanate (dermatită herpetiformă, keratoză pilaria), afte bucale, acnee, piele uscată și căderea părului. Deficit de atenție, atacuri de panică, iritabilitate, depresie, anxietate, cefalee, insomnie, dezechilibre hormonale, infertilitate, scădere în greutate, probleme ale gingiilor și dinților pot fi de asemenea prezente la unii pacienți.
Ce complicații pot să apară pe termen lung?
Intoleranța la gluten netratată poate conduce la o serie de complicații, unele foarte grave: malnutriție, osteoporoza, rahitism la copii, manifestări neurologice sau psihiatrice (depresia fiind una dintre ele), tulburări de concentrare, de memorare, infertilitate, avorturi spontane, cancer gastro-intestinal (limfomul de intestin subțire fiind cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la acești bolnavi).
Tratament
Transilvania Healing Centre, prin intermediu evaluării bioelectromagnetice, poate să pună un diagnostic exact dacă ne referim la boala celiacă. Echipamentele noastre științifice de ultimă generație, detectează problemele de orice natură raportate la gluten, indiferent dacă vorbim despre sensibilitate, intoleranță sau boala celiacă. Primul pas este respectarea unei diete fără gluten de 21 de zile, care să asigure aportul necesar de nutrienți alimentari și de calorii. Se va evita absolut orice aliment care are în compoziție grâu sau faină de grâu și orice aliment care conține secară, orz, grâu dur, faină de cartofi, faină graham, malț și griș. Toate detaliile vi le oferă medical specialist la fața locului. De asemenea, boala celiacă trebuie monitorizată periodic prin efectuarea unor teste de control, concomitent cu efectuarea terapiilor în cadrul clinicii noastre.
Bibliografie:
Incidenta Bolii Celiace în USA este direct proporțională cu introducerea Glifosfatului încă din 1990.
Samsel A, Seneff S. Glyphosate, pathways to modern diseases II: Celiac sprue and gluten intolerance. Interdiscip Toxicol. 2013 Dec;6(4):159-84. doi: 10.2478/intox-2013-0026. Review. PubMed PMID: 24678255; PubMed Central PMCID: PMC3945755
Glifosatul inhibă/distruge bacteriile benefice din flora intestinală, iî schimb nu afectează unele specii de bacterii patogene
Krüger M, Shehata AA, Schrödl W, Rodloff A. Glyphosate suppresses the antagonistic effect of Enterococcus spp. on Clostridium botulinum. Anaerobe. 2013 Apr;20:74-8. doi: 10.1016/j.anaerobe.2013.01.005. Epub 2013 Feb 6. PubMed PMID:23396248.
Shehata AA, Schrödl W, Aldin AA, Hafez HM, Krüger M. The effect of glyphosate on potential pathogens and beneficial members of poultry microbiota in vitro. Curr Microbiol. 2013 Apr;66(4):350-8. doi: 10.1007/s00284-012-0277-2. Epub 2012 Dec 9. PubMed PMID: 23224412