Proteinele sunt elemente de bază în organismul uman aflate în organele interne, musculatură, oase, piele și fluide. Prin digestie, proteinele devin aminoacizi care au rol:
-plastic (reparator): regenerarea și formarea de noi țesuturi;
-funcțional: intervin în procesele vitale;
-de apărare: ajută la formarea anticorpilor;
-energetic: prin arderea lor, proteinele dau energie organismului;
Proteinele alimentare pot fi:
-proteine animale (ou, carne, pește, lapte);
-proteine vegetale (fasole, soia, mazăre, cereale, nuci, semințe);
Totuși, excesul de proteine animale poate avea un impact negativ asupra organismului:
-supune rinichii la eforturi mari și poate cauza apariția calculilor renali;
-prin acidizarea excesivă (care are loc în urma metabolizării proteinelor predominant animale) se reduce calciul din corp și, în timp, se slăbește sistemul osos. Totodată, compușii acidici determină un risc crescut de: osteoporoză, artrită, hepatită, migrene, epilepsie și cancer.
Lipsa proteinelor cauzează diferite boli (hepatoza, anemie, pelagra), încetinirea funcționării suprarenalelor, hipofizei, tiroidei și pancreasului, micșorarea masei musculare, piele uscată, unghii fragile, căderea părului.
Aminoacizii ce rezultă din cadrul digestiei sunt:
-aminoacizi esențiali: obținuți exclusiv prin alimentație. Triptofanul este un astfel de aminoacid ce ajută împotriva migrenelor și îmbătrânirii precoce, asigură buna funcționare a tubului digestiv, a sistemului nervos și a pielii și se găsește în brânza de vaci, pește, soia, fasole, mazăre;
Lizina este un alt aminoacid esențial care previne herpesul genital, herpesul provocat de febră sau frig și combate sterilitatea. Alimente ce conțin lizina sunt brânza de vaci, peștele, laptele, soia.
Un alt aminoacid de acest tip este metionina cu rol în scăderea nivelului de colesterol din sânge; se recomandă în tratarea aterosclerozei; deficitul de metionină duce la căderea părului și creșterea colesterolului.
-aminoacizi neesențiali: pot fi produși de organism cu propriile substanțe. Câțiva aminoacizi importanți din această categorie sunt glutamina (îmbunătățește funcțiile creierului, are efect antidepresiv, anticancerigen și încetinește îmbătrânirea, fiind antioxidant; se găsește în proteine animale și în drojdie, soia), cistina și cisteina (previn îmbătrânirea timpurie, împiedică formarea cheliei, ameliorează psoriazisul, revitalizează pielea, părul, unghiile; provin din carne albă, ton, fasole, nuci, semințe, apă) și carnitina (intensifică asimilarea grăsimilor, are efect hipoglicemiant; se regăsește în proteinele din carne și lactate).
Noi recomandăm evitarea excesului de proteine animale care, prin proprietățile lor, pot dăuna intestinului, supraîncărca rinichii și ficatul sau osteoporoză timpurie. Cu toate acestea, proteinele animale trebuie consumate alături de proteinele vegetale, fiind o sursă de aminoacizi specifici, greu de înlocuit.